Chemarea înțelepciunii

Î N Ț E L E P C I U N E A

“Domnul mă avea la începutul căii Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui. Eu am fost desemnată din veșnicie, de la început, înainte de a fi pământul. Eu am fost născută când nu erau adâncuri, când nu erau izvoare încărcate cu apă. Înainte de așezarea munților, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu, când El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii. Când a întemeiat El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe fața adâncului, când a așezat norii sus și a întărit izvoarele adâncului, când a așezat hotar mării, ca apele să nu treacă peste hotărârea Sa, când a trasat temeliile pământului, eu eram meșterul de lângă El și zi de zi eram în desfătări, jucându‑mă tot timpul în fața Lui, jucându‑mă cu lumea pământului Său și avându‑i ca desfătări pe fiii omului. Acum deci, fiilor, ascultați‑mă! Ferice de cei ce păzesc căile mele! Ascultați îndrumarea și fiți înțelepți; n‑o ignorați! Ferice de omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porțile mele, păzind stâlpii ușilor mele. Fiindcă oricine mă găsește pe mine, găsește viața și primește astfel bunăvoința Domnului.” Proverbe‬ ‭8:22-35‬ ‭NTR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *